29 de zile.....de cand nu mai gasesc inspiratia drumurilor gri....imi vine sa pun in continuu puncte puncte. De ce? chiar asa ma simt....imi simt fibrele inimii niste puncte puncte care vibreaza si se imprastie la orice atingere. M am transformat...obsesia ma acapareaza si pe mine ca si pe EA. imi spunea:"Sunt o frustrata. Sunt obsedata sa l stapanesc cu privirile mele. "Sincer, asta am devenit si eu:O. Ciudat, ma enerveaza eu-ul meu....e penibil si ma face sa ma simt penibil.
Spun des:"As vrea sa ma fi nascut un copac." Daca ati vedea cat de desavarsita e imbratisarea unui copac ...Da de ce copac? Pentru ca el se hraneste din adancurile pamantului, pentru ca el nu are gura sa vorbeasca, pentru ca el isi arata frustrarea prin miscarea vulnerabila a crengilor....si nu ca oamenii prin palmele ce le dau imprejur.
TU cum te simti? Observi cat m am schimbat? Dar imi spui ca iti place nebunia mea....pe mine ma calca pe nervi...cu bocanci grei, de fier, pe care ii aud bubuind in continuu. Sa las timpul sa treaca ? Da! ca un copac sigur pe radacinile lui care nu observa scurgerea secundelor...care doar traieste... e mai minunat...incerc sa tac, sa nu reactionez, un corp inert-e tot ce mi cere mintea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu