Mi am reluat amintirile...amintiri din vremea inocentei firesti, din timpul celor mai bune prietenii nesecate.
o singura melodie-oun mic aparat de dat inapoi timpul-si mi am reamintit cine m a facut sa ma agat de atmosfera acestui "uniquely you"...plangeam, mai ti minte, amandoua din cauza oamenilor ce aveau in inima noastra "un loc divin"....ce ti se intamplase tie?
A fost peridoada in care bunicul tau, bunicul tau....a plecat. A fost ciudat... stii de ce? Pentru ca m ai trezit la realitatea infioratoare... de atunci mi e frica si mie....drumurile de intoarcere de langa el ma fac sa ma uit spre cer si...atunci ghici ce se intampla? Imaginile cu el si cu mine cand eram numai o gaza plina de energie, imi trec prin fata ochilor...si apoi ghici: nu ma pot abtine si plang pe bancheta din spate, chircita pentru a nu ma vedea ceilalti.
Dar revin.....uniquely you : ascultati...
joi, 22 octombrie 2009
vineri, 9 octombrie 2009
Revenire!
29 de zile.....de cand nu mai gasesc inspiratia drumurilor gri....imi vine sa pun in continuu puncte puncte. De ce? chiar asa ma simt....imi simt fibrele inimii niste puncte puncte care vibreaza si se imprastie la orice atingere. M am transformat...obsesia ma acapareaza si pe mine ca si pe EA. imi spunea:"Sunt o frustrata. Sunt obsedata sa l stapanesc cu privirile mele. "Sincer, asta am devenit si eu:O. Ciudat, ma enerveaza eu-ul meu....e penibil si ma face sa ma simt penibil.
Spun des:"As vrea sa ma fi nascut un copac." Daca ati vedea cat de desavarsita e imbratisarea unui copac ...Da de ce copac? Pentru ca el se hraneste din adancurile pamantului, pentru ca el nu are gura sa vorbeasca, pentru ca el isi arata frustrarea prin miscarea vulnerabila a crengilor....si nu ca oamenii prin palmele ce le dau imprejur.
TU cum te simti? Observi cat m am schimbat? Dar imi spui ca iti place nebunia mea....pe mine ma calca pe nervi...cu bocanci grei, de fier, pe care ii aud bubuind in continuu. Sa las timpul sa treaca ? Da! ca un copac sigur pe radacinile lui care nu observa scurgerea secundelor...care doar traieste... e mai minunat...incerc sa tac, sa nu reactionez, un corp inert-e tot ce mi cere mintea!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)