1 mai>:D<. Dupa un film horror si prea dramatic ploaia a spalat totul.
Parcul ne astepta umed si verde. Ne am ascuns amandoi sub copacul cu coroana prea bogata. Ne simteam din nou unul pe celalalt, ne inlantuiam in imbratisari sufocante, ameteam de la un simplu sarut, si sfarseam sprijinandu ne capul pe umarul celuilalt ...Era magie. Dupa o saptamana de disparitie, EL era din nou langa mine, cu mana acoperindu mi spatele rece si inert. Doar o picatura de ploaie avu curajul sa topeasca sucul lipicios al buzelor noastre cazand de pe o frunza scuturata de veverita cea mica ce se adapostea de frig. Am ras amandoi, dar in cateva minute incepuse sa ploua cu galeata! Am fugit amandoi intr una din casulete parcului.
Cele 20 de minute petrecute in cuibul de lemn au reprezentat dupa parerea LUI un moment romantic, spontan, grabit de minutele timpului, in care sentimentul animalic a surprins doar micile si abia rasaritele fire de iarba. Stateam acolo si schimbam energiile printr o parte inferioara a corpului. Vroiam ca limbile noastre sa danseze in ploaie, dar frigul ne lipise de scara casutei.
A fost ceva special, mai ales ca "Take my breath away" se auzea ca o binecuvantare. O minunata amintire!
fericit-o.
RăspundețiȘtergere:)